Seara Paula Seling
Am fost aseara in DieselCafe in Polus Center pentru a o asculta pe Paula Seling.
Are o voce foarte calda si un timbru vocal puternic, intr-un cuvant: superb.
Sper sa mai revina prin CJ …
Am fost aseara in DieselCafe in Polus Center pentru a o asculta pe Paula Seling.
Are o voce foarte calda si un timbru vocal puternic, intr-un cuvant: superb.
Sper sa mai revina prin CJ …
Mama lor de prosti …
Aseara nu imi mergea netu, ii sun si of course ca nu raspund la telefon. II sun azi dimineata, imi raspund si nu vorbesc, ba mai mult ii aud eu cum vorbesc ei, cica unul dintre ei a fost la Baisoara in weekend. Ba moron nu mai spune la toti secretele de stat.
Ma enerveaza atitudinea de multinationala, strang banii de la popor dar calitatea lasa cu mult de dorit. Cred ca am sa renunt la serviciile lor si am sa cer unei firme de cartier sa vina sa imi dea net acasa.
Am fost aseara la ultimul spectacol din cadrul festivalului de chitara tinut la Cluj saptamana trecuta. Au cantat in duet Giampaolo Bandini(chitara) si Cesare Chiacchiaretta (bandoneon). Foarte frumos. Pacat ca nu am stiut de festival, doar ieri am aflat :(( ca altfel mergeam in toate serile. La anul sigur vor avea un spectator fidel ![]()
Prin frunzele-unei toamne ruginii
Cu paşii repezi vin să te-ntâlnesc
Dar frunzele ce cad cu foşnet îmi şoptesc
Că tu iubito nu ai să mai vii.
Cărări de vânt în urma mea rămân
Şi mă întreb dacă-au avut vreun rost
Oare-mi voi aminti de clipele ce-au fost
Dureri şi amintiri, iubiri fără stăpân?
Stropii de ploaie-ţi cădeau peste frunte
Curgându-ţi pe-obraji în cărări
Eu paznic al buzelor tale mărunte
Aşteptam să le dau sărutări.
Mâna prin păr ţi-o treceai într-o doară
Privirea de mine ferind
Nu ştii că viaţa îmi este amară
Când nu pot să te văd zâmbind?
Stropii de ploaie-ţi curgeau peste buze
Crezând că vor fi sărutaţi
Dar nu mai aveau păzitor, el se duse…
Pe jos ei căzând lăcrimaţi.
Treceam azi pe langa Sora mergand spre Orange si pe trotuar era un copil care impartea ziare saptamanale gratuite. Ce am remarcat la el era zelul cu care le impartea. Se coborasera multi oameni dintr-un autobuz si nu cred ca l-a ratat pe vreunul, doar celor care nu au vrut sa ia nu le-a dat. Mi-a dat si mie unul, eu venind din directia opusa, din spatele lui. Cand m-am intors de la Orange pe langa Sora el era tot acolo, tocmai terminandu-si tura de ziare. Cat timp am facut eu 10 pasi face ce face si il vad din nou cu un brat de ziare.
Episodul asta m-a facut sa ma intreb unde s-a pierdut zelul cu care am inceput sa facem lucrurile care ne plac. Poate prea multa munca si prea putina odihna, poate prea multa rutina, poate ca ne-am saturat sa facem mereu aceleasi lucruri. Poate .. poate .. Peste tot unde te intorci vezi numai oameni fara chef, care te repezesc, rar gasesti cate un zambet si un om la care sa vezi pe fata lui ca e satisfacut de ceea ce face.
Am simtit si eu ce zice Filip referitor la acordatul de prioritate in trafic. Ne consumam degeaba viata facand lucruri negative in loc sa ne bucuram de lucrurile marunte din ea care ne fac sa zambim. Zelul pe care l-am avut la inceput se pierde inevitabil dar ceea poate sa ne ramana este bucuria. Si sa o aratam …
Zilele astea vrem sa angajam un programator PHP. Mai multe detalii pe jobber
Scrie un mesaj la jobs@visualis.ro sau un comentariu aici daca te intereseaza.